Asolamentele vin în sprijinul producătorului agricol în speranţa obţinerii unor randamente pe unitatea de suprafaţă. Organizarea unui asolament e necesar să fie planificată din timp şi se face pentru o perioadă mai lungă de 4-6 ani. De asemenea, trebuie să se ţină seama de o serie de factori, şi anume: condiţiile naturale, cerinţele economico-organizatorice, cerinţele agrobiologice ale plantelor. Prin rotaţie şi succesiunea culturilor în cadrul asolamentului trebuie să se realizeze şi o bună combatere a bolilor şi dăunătorilor, precum şi a buruienilor.
Tipul de sol, relieful, expoziţia, adâncimea apei freatice, cantitatea de precipitaţii, temperatura etc. sunt factori de care trebuie să ținem seama atât în privinţa speciilor ce se vor cultia, cât şi a hibrizilor şi soiurilor din cadrul fiecărei specii.
Rotaţia se face în funcţie de cerinţele agrobiologice ale plantelor. După cele care lasă în sol cantităţi mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele, ar trebui să urmeze plante mari consumătoare de azot şi fosfor, cum sunt porumbul, grâul, sfecla, floarea-soarelui etc. După plante mari consumatoare de apă, trebuie să urmeze plante cu un consum mai redus de apă.
În funcţie de numărul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurtă durată, 2-4 ani, şi de lungă durată, 5-6 ani.
Se spune că principalele culturi din ţara noastră sunt grâul şi porumbul, acestea ocupând aproape 60% din suprafaţa arabilă.
Așadar, se foloseşte foarte des rotaţia GRÂU – PORUMB, însă acest asolament s-a dovedit necorespunzător pentru că ambele culturi sunt mari consumatoare de elemente nutritive şi au şi unele boli comune (Fuzarioză).
Tipuri de asolamente orientative:
Asolament de 3 ani
1. Leguminoase și plante tehnice
2. Cereale păioase
3. Porumb
Asolament de 4 ani
1. Leguminoase
2. Cereale păioase
3. Plante tehnice
4. Porumb
Asolament de 5 ani
1. Leguminoase și plante furajere
2. Cereale de toamnă
3. Cereale de toamnă
4. Porumb și plante tehnice
5. Porumb plante tehnice
Asolament de 6 ani
1. Leguminoase
2. Cereale de toamnă
3. Porumb, floarea-soarelui, sfeclă
4. Cereale de toamnă
5. Porumb
6. Porumb
În condiţii de irigare se recomandă asolamente de 3-5 ani, cu următoarea structură de culturi: porumb 42%, grâu și orz 26%, sfeclă 8%, soia 8%, floarea-soarelui 8%, ierburi perene 8%.
Pe terenurile din zona de deal, în asolament este necesar să se introducă o plantă amelioratoare pentru îmbunătăţirea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale acestor terenuri.
Schemele orientative pentru aceste soluri sunt prezentate mai jos:
I
1. Grâu și trifoi
2. Trifoi
3. Porumb
4. Grâu
5. Porumb
II
1. Grâu și trifoi
2. Trifoi
3. Porumb
4. Porumb
5. Grâu
III
1. Grâu și trifoi
2. Trifoi
3. Grâu și orz
4. Porumb
5. Leguminoase anuale, plante tehnice (mazăre, fasole, soia, borceag, in).
În pante, pe terenurile expuse eroziuni, este indicat să se introducă o cultură perenă (amelioratoare), pentru a se reduce fenomenul de eroziune. O atenţie deosebită trebuie să se acorde folosirii erbicidelor care să permită organizarea unor asolamente corespunzătoare.
Culturi asociate și succesive
Culturi succesive sunt atunci când, pe parcursul unui an, pe același teren, obținem două sau mai multe culturi diferite una după alta. Se ține cont de anumite condiții:
– se aleg specii cu perioade de vegetație diferite (una cu perioada scurtă pentru a lăsa locul uneia cu vegetație mai lungă);
– pentru a evita transmiterea bolilor sau dăunătorilor comuni se aleg plante din familii botanice diferite;
– plantele cu rădăcini mici și slab dezvoltate să fie urmate de altele cu rădăcini puternice;
– culturile semănate sau plantate din toamnă ce pot ierna în camp și care vor fi recoltate primăvara devreme reprezintă o cultură premergătoare uneia care își începe vegetația în primăvara.
Exemple de culturi succesive în câmp:
→ La mijlocul lunii ianuarie se seamănă varza timpurie și se va planta după 20 martie. Aceasta poate fi recoltată până spre sfârșitul lunii iunie, când va urma plantarea castraveților de toamnă (tip Cornișon), care urmează a fi recoltați până spre sfârșitul lunii septembrie
→ La începutul lunii februarie se seamănă salata, care mai apoi va fi plantată la mijlocul lunii martie. Se recoltează până la 10 mai și poate fi o cultură premergătoare pentru țelină, care se plantează după 10 mai și se recoltează în luna octombrie.
→ La începutul lunii martie se seamănă mazărea și va elibera terenul până la sfârșitul lunii iunie, când îi va lua locul varza de toamnă. Răsadul de varză se plantează la începutul lunii iulie, iar recolta se obține până spre mijlocul lunii noiembrie. În loc de varză se poate alege conopida.
→ Cartofii timpurii se plantează după 15 martie, iar recolta se obține la sfârșitul lunii iunie. Varza de toamnă îi va lua locul de la începutul lunii iulie. Recoltarea verzei se realizează până la mijlocul lunii noiembrie.
→ Dovleceii care se seamănă la sfârșitul lunii aprilie și care vor ține ocupat terenul până la sfârșitul lunii iunie pot fi urmați de gulii. Guliile se plantează după 1 iulie și se recoltează în perioada septembrie – octombrie.
→ Ceapa verde, plantată în toamnă, poate fi urmată de vinete, ardei gras, gogoșar sau ardei lung. Ceapa verde se plantează spre sfârșitul lunii septembrie și se recoltează până la sfârșitul lunii aprilie.
Pentru culturi asociate trebuie ca perioada de vegetație a culturii secundare să se încheie înainte ca plantele din cultura principală să ajungă la maturitate și să producă roade. În câmp putem asocia următoarele culturi:
- Printre rândurile de tomate care vor constitui cultura de bază se va planta salata, care va părăsi terenul înainte de fructificarea tomatelor.
- Ridichiile pot fi asociate cu morcovii.
Anca LĂPUȘNEANU